duminică, 31 ianuarie 2010

Trafic. Ganduri. Zapada. Incotro... Ganduri. Trafic. Zapada....Zapada. Ganduri...etc

A inceput sa ninga. Destul de tare. Asa ca ma grabesc sa plec spre Timisoara. Drumul e greu. Trafic. Aluneca. Iar eu cu sofatul...mai greu. :D
Sunt foarte stresata. Ffff atenta la drum. Cu toate astea...in mintea mea e cam furtuna. Prea multe ganduri. Prea multe intrebari. Nu inteleg...sunt ffff concentrata si atenta la drum...asa ca ce e cu gandurile astea, cum reusesc sa navaleasca asa??

Duminica inainte sa plec (dupa ce sambata nu am reusit decat sa tip si sa fiu isterica sau sa nu scot un cuvant) am vorbit cu ai mei. Ma vor sustine. Imi pot scrie demisia. Nu aveam neaparat nevoie de acordul lor, dar...totusi. Insa o sa incerc sa mai rezist...un pic. Nu stiu cat. Nu stiu daca voi ghici momentul dincolo de care ...e mult prea tarziu. Multe ipoteze, intrebari, dorinte, frustrari...offf....trebuie sa fiu atenta la drum. Asa ca ...plecati voi ganduri....vad eu de luni ce se intampla.

I-as da un telefon. Doar asa. Sa stam de vorba. Si in felul asta sa imi treaca timpul mai repede si mai frumos.
Sa vad ce face. Sa vorbesc despre zapada. Despre trafic. Despre nimicuri....nimic vital sau profund. Dar...poate ca nu e potrivit. Dintr-o mie de motive. Sau unul, doua. Dar nu, nu o fac. La urma urmei, eu i-am mai tinut companie telefonic ....pe drumurile lui. Si eu am fost cea care a sunat. Asa ca uneori...trebuie sa stii sa te opresti la jumatatea drumului...nu il parcurgi tu pe tot.

Dau drumul la muzica. Tare. Mergem greu, bara la bara, trece un tir, imi umple parbrizul de zapada si nu mai vad nimic.....vreau sa pun frana brusc..imi amintesc ca NU, nu se pune frana cand pe jos e zapada si polei.
Ascult Provincialii. Chitara Maita. Grozav cd-ul. Foarte bun Ungureanu. Dar ... decid sa schimb cd-ul. Si...pun un alt cd pe care l-am luat de la Cristi. Muzica ...banateana...veche, unele melodii cu ceva influente sarbesti. Altele chiar melodii sarbesti.
Acum ceva timp, as fi zambit usor ironic daca mi-ar fi spus cineva ca voi asculta astfel de muzica.
Imi creaza insa o stare muzica asta....o stare...nu stiu cum sa ii spun...de fapt stari pentru ca functie de melodie, si evident functie de text....am o alta stare. Da, sunt atenta si la cuvinte. Si sunt surprinsa. Dar nu am chef sa vorbesc despre acest tip de muzica acum, prejudecati etc..

Prind o portiune de sosea mai ok. Intrasera plugurile. Si depasesc...sa nu mai merg in coloana ca ...nu mai suport.
Imi repet continuu....nu trebuie sa pui frana brusc. Evident ca uit si ...."dansez" un pic pe strada.
Ciudat sentiment. Nu mai detin cotrolul. Sunt la un pas de ...orice.
Sincer, nu stiu daca am fost speriata de acest orice. Nu stiu daca pentru un moment sau mai multe, nu mi-am dorit ca acest orice sa fie finalul....da, cred ca mi-am dorit. Mai bine insa ca nu s-a intamplat. Pentru cel putin 2 persoane. Sau poate pentru mai multe...stiu eu?!

Trec de Buzias. Nu mai ninge. Soseaua e o.k.. Ciudat ca si gandurile mi se risipesc. Desi acum nu mai sunt nici stresata si nici asa atenta la drum. Ma rog....asa pare ca mi se risipesc.

Am ajuns. Nu mai am loc de parcare. Iarasi mi l-a ocupat tanti cu decapotabila. Gasesc altul. Mare noroc.:) Imi iau bagajul. OOppss greu! Cred ca mami iarasi mi-a pus mancare cat pentru o armata.
Offf....parca gandurile astea care dor, deranjeaza s-au risipit....nu inteleg...cand au venit iarasi...

Luni...va fi o alta zi. Incepe o alta saptamana. O alta luna. Dumnezeule, incotro, incotro sa o iau, ce sa fac?
Offf...a fost si asta un gand....o sa il alung. Incotro...hei, lasa intrebarile astea...

6 comentarii:

  1. eu cred ca trebuia sa-i dai un telefon. doar asa, sa vorbiti despre: "Sa vad ce face. Sa vorbesc despre zapada. Despre trafic. Despre nimicuri....nimic vital sau profund". chiar daca l-ai mai suntat si cu alte ocazii. el nu stie cand tu esti pe drumuri, insa tu stii cand el e pe sosele.

    lasa demisia. sau cel putin consulta-l si pe el. si cred ca si el iti va spune ca nu e inca momentul. nu inca. nu acum. nu fa prostii pe care sa le regreti. poate ei asta asteapta. nu le da satisfactie. cine stie pe cine pregatesc si te fut psihic. fi puternica. te caleste.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma gandesc de multe ori ce simplu ar fi daca am putea citi ganduri.
    As vrea sa stiu uneori ce gandeste EL, ce isi doreste, ce asteapta de la mine dar nu imi spune si mi-ar placea si mai mult sa stie el ce simt , ce imi doresc si ce asteptari am.
    Pot gasi 10000000 de motive pt care nu ii spun direct si inca 1000000 pt care ar trebui sa o fac.
    Citind postul tau imi dau seama ca nu sunt singura care isi etaleaza orgoliul de cate ori are ocazia si nu sunt singura care asteapta in primul rand de la altii.
    Are cineva o solutie, o varianta de succes pentru o comunicare mai simpla?

    Cu drag,
    Madalina

    RăspundețiȘtergere
  3. CC,
    Cred ca am sa iti urmez sfatul. Data viitoare... il sun. Si sper sa vorbim ....despre “nimicuri”. Nu de alta, dar altfel s-ar putea sa imi apara cateva fire albe in par....si nu ii plac femeile grizonate...nu se poarta. Iar sa imi vopsesc parul....asta am in plan peste vreo zece ani.

    A, ai avut dreptate. Ma bucur ca l-am “consultat”. Pentru ca m-a ajutat sa inteleg ca...mai pot, inca mai pot. Nu stiu cum de eu nu am simtit asta. Iar pentru el a fost atat de simplu sa ma faca sa inteleg.
    Asa ca in ce priveste jobul, mai stau pentru inca o lupta...sau macar... inca o runda.

    Mada, primul impuls este sa spun: uau, da, sunt de acord…ar fi totul simplu sa putem citi ganduri ...asta cu siguranta ar ajuta sa se intample lucruri...frumoase.
    Apoi, stau si ma gandesc...oare chiar asa o fi....pentru ca atunci nu ar mai exista intrebari. Iar intrebarile....dau viata...sau ...sau nu, sau “nu nasc” (e mai potrivit acest termen decat omoara) daca nu suntem in stare sa le punem. Si uite cum ma contrazic.
    Insa nici tu nu crezi ca e mai simplu sau mai bine sa citim ganduri. Se vede si pentru ca apoi folosesti cuvantul "'uneori' as vrea sa stiu ce.....”
    Iar legat de orgoliu...oops...e grea lupta asta cu orgoliul si nu am castigat-o pana acum.
    Am un sentiment (am vrut sa spun feeling...) ca e prima data cand incerc sa infrang orgoliul. Numai ca....am nevoie si de putin ajutor. Tare as vrea sa reusesc. Apoi si faptul ca nu am folosit cuvantul feeling, ci sentiment....e un inceput.:) Iar cu raspunsul la intrebarea ta...poate ne ajuta careva....

    RăspundețiȘtergere
  4. Macar de am invata ceva din fiecare experienta, poate daca incercam sa fim mai mult " emotionali" decat rationali..... ar ajuta putin?:)

    Madalina

    RăspundețiȘtergere
  5. Mada, nu pot sa zic decat "touche". Nu imi face placere sa recunosc, dar asta e adevarul. Cu siguranta ar ajuta sa fiu mai mult emotionala. Si cred ca ar ajuta, indiferent daca asta te-ar facea sa suferi uneori. Cred ca pierzi mai mult...fiind rational. Dar cum? E un secret pe care nu il voi afla niciodata.
    Poate ca sunt mai mult emotionala decat rationala...atunci cand sunt singura, eu cu mine, desi si atunci intervine rationalul si nu ma lasa prea mult cu emotionalul:)...ca cine stie ce nebunie as putea face.
    Offf, ma opresc din comentariu, desi vroiam sa mai zic cate ceva....doar ca acum sunt un pic trista. Adica vroiam sa incerc (de reusit, nu stiu daca reuseam) sa las emotionalul sa fie mai puternic decat rationalul...insa am gresit...4 nu e 5. O data gresita. Poate ca e un semn. Rau. Exagerez un pic. Insa sunt trista...si eu care vroiam sa incerc ceva emotional. Asta e.

    RăspundețiȘtergere

Cine, si ce a spus: